Marea Britanie și euroscepticismul ei

Politica externă a Regatului Unit este tot mai dominată de idei eurosceptice sau, în cel mai bun caz, eurorealiste. Aceste idei se manifestă vizibil în discursurile unor lideri politici precum David Cameron, sau în voturile acordate unor partide extremiste și eurosceptice de tip UKIP, respectiv BNP. În raport cu această situație tindem să blamăm doar factorii actuali, precum criza economică sau aparenta decădere a UE, pentru felul în care euroscepticismul devine o idee constantă a politicii britanice. Personal cred că trebuie să privim puțin mai mult în istorie.

Atitudinea aproape pasivă și sceptică a Marii Britanii față de Europa continentală nu s-a născut ca o reacție față de eșecurile aparente ale Uniunii Europene. O analiză atentă și rațională ne arată că această atitudine are origini mult mai adânci în istorie. Mai exact în politica externă a Angliei, respectiv a Regatului Unit, din sec. 16-17 până în sec. 20 și chiar până în zilele noastre. Marea Britanie s-a manifestat mereu în politica externă printr-o atitudine pasivă față de ce se întâmpla pe continent. Singurul lucru de care aceasta era interesată a fost echilibrul puterii, iar această națiune a intervenit pe continent doar atunci când simțea că echilibrul respectiv era amenințat de diferite puteri. 
Nu cred că putem uita perioada lui Napoleon I, când ceea ce numim astăzi Regatul Unit a intervenit
în conflictul dintre națiunile continentale. Sau cele două mari războaie, când din nou, Marea Britanie intervenise împotriva Germaniei imperiale. Aceste intervenții pe continent sunt cazuri rare în istoria britanică, dar manifestă o constantă a politicii interne: apărarea echilibrului puterii. Britanicii s-au amestecat în jocul continental doar atunci când simțeau că echilibrul puterii este amenințat, iar o putere hegemonică se ridica în orizont. Fie ea Franța unui Napoleon, Germania unui Wilhelm sau al Treilea Reich totalitar de sorginte național-socialistă.

Pe de altă parte Marea Britanie nu s-a amestecat niciodată pe continent pentru apărarea, să zicem, a propriilor valori, sau doar de dragul de a-și ajuta un aliat, chiar dacă această retorică a fost invocată în cazul declarării unor războaie. Interesul național a ghidat mereu politica britanică, iar acest interes se identifica, în opinia lorzilor britanici, cu un amestec cât mai scăzut în politica Europei continentale. Marea Britanie se afla într-o zonă de siguranță, separată de conflictele europene, pe micuța sa insulă, iar interesul major al acesteia consta în lipsa posibilității unei națiuni europene de a obține hegemonia continentală și mai apoi șansa de a-și concentra eforturile pentru un atac asupra insulei britanice.

Din această istorie politică, prezentată și de Kissinger în cartea sa, Diplomația, putem deduce cu ușurință că politica britanică a fost mereu una realistă sau sceptică privitoare la bătrânul continent. Au prefera să nu se amestece și în egală măsură nimeni să nu se amestece în politica lor. Această moștenire istorică și politică se manifestă și astăzi când vedem un Regat Unit cu o retorică eurosceptică tot mai pregnantă. Majoritatea britanicilor nu sunt conștienți de ce problemele continentale trebuie să-i afecteze pe ei, iar politicienii britanici doresc prin Uniunea Europeană o simplă comunitate economică din care să profite și nimic mai mult.

Evident, cauza istorică nu este singura vinovată pentru euroscepticismul, respectiv eurorealismul, afișat de GB. Vorbim aici și de alte cauze, dar care, cred eu, sunt greșit confundate cu Uniunea Europeană. De la problema imigranților până la cea a crizei economice putem spune că există un factor de întărire a perspectivei eurosceptice. La urma urmei principalul discurs al partidelor eurosceptice ține de problema imigranților.Totuși, ar fi o greșeală să privim această problemă doar din perspectiva motivelor contemporane, când principalul fundament ține de o problemă istorică.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s