Rusofilia la români

Românii iubesc lumea occidentală. Iubim America, iubim statele europene din vest. Acesta este rezultatul unor studii sociologice care confirmă, la nivel de masă, orientarea euroatlantică și europeană a României. Iar astfel de rezultate sunt, la urma urmei, perfect explicabile. De la comunism încoace occidentul este sinonim cu libertate, prosperitate, dar și civilizație. Lucruri pe care ni le dorim atât de mult.

În ciuda acestui fapt există și oameni care văd în occident însumarea tuturor relelor posibile. Nu sunt o majoritate, slavă cerului, dar sunt numeroși și au o voce. Dacă Franța sau Germania se confruntă cu un număr mare de simpatizanți ai islamismului, ai Statului Islamic, noi ne confruntăm cu cu totul altceva și anume un număr mare de simpatizanți ai Rusiei. Rusofilia la români este în floare, dar care sunt elemente care cauzează aceste sentimente și orientări pe care o parte din conaționalii noștri le au ?

Rusofilia are mai multe cauze, ținând în principal de ideile, comportamentul, supărările și religia celui care o manifestă. La fel cum exist o mare simpatie pentru occident datorită sinonimității sale cu libertatea, există și o simpatie pentru Rusia la baza căreia stau valorile tradiționale, adică cele de ordin religios (ortodoxia), ideologia naționalistă, ura pentru valorile reprezentate de occident și admirația față de politica de tip autoritar, adică o politică a puterii în defavoarea democrației sau a libertății.

Bazându-ne pe aceste criterii putem să identificăm următoarele cercuri socio-umane prin care rusofilia este propagată către indivizi:

1. Cercurile religioase

Religia reprezintă cel mai constant element al propagandei pro-ruse în România. Simpatizanții și agenții de influență ai Moscovei mizează pe elementul religiei comune, ortodoxia, pentru atragerea oamenilor de partea Moscovei. Nu este de mirare că în cercurile ortodoxiste se regăsesc o mulțime de simpatizanți ai politicilor duse de Vladimir Putin și susținători ai Rusiei.

Un exemplu concret în acest sens este Iulian Capsali. Un om politic ortodoxist care a candidat la ultimele alegeri europarlamentare. Platforma sa politică s-a concentrat pe apărarea valorilor tradiționale și a manifestat o simpatie vădită față de Rusia, exprimându-și ostilitatea față de Uniunea Europeană și America, pe care le consideră decadente și anti-ortodoxe.

Existența unei religii comune și teama că valorile tradiționale ale religiei respective sunt atacate de către modernitate reprezintă principalul factor care-i îndeamnă pe cei prezenți în astfel de cercuri religioase să-și îndrepte atenția spre Moscova, așteptând lumina de la răsărit. O constantă în aceste cercuri este lipsa de interes pentru politica reală, pentru interesul național și relațiile internaționale, viziunea comună este una îngustă, axată doar pe aspectul religios și ignorând restul.

2. Cercurile naționaliste

Naționaliștii, ca și exponenții cultelor religioase, variază. O parte sunt atrași de Rusia, o alta vede în Rusia un dușman tradițional al României datorită obiectivului nostru de unire cu Republica Moldova. Aici pot să observ că predomină primul exemplu. Probabil și datorită faptului că naționalismul românesc s-a confundat mereu cu religia creștin-ortodoxă, lucru specific spațiului est-european, iar propaganda naționalistă vine la pachet, de cele mai multe ori, cu cea ortodoxistă.

Mulți dintre naționaliștii români văd în ortodoxism doar o moștenire, o tradiției identitară care trebuie păstrată și nu sunt cu adevărat atrași de caracterul spiritual al religiei lor. Lăsând religia la o parte, originea rusofiliei lor mai are câteva elemente în plus. Acestea țin de natura politică a Federației Ruse. Un stat care apără paradigma modernă a relațiilor internaționale, dominat de conceptul de interes național în defavoarea globalizării, un stat care ține la tradiție și chiar prezintă tot mai multe similitudini cu regimul național-socialist din Germania interbelică sau cu Italia fascistă.

Pe latura conspiraționistă mai există și ideea că lumea este controlată de evrei, iar Rusia reprezintă principalul exponent al unei cruciade împotriva acestei ”ordini mondiale”.

În orice caz, aceștia ignoră destul de des faptul că naționalismul înseamnă apărarea intereselor țării tale în defavoarea altora. Faptul că Vladimir Putin însuși, dacă ar fi român, ar duce o politică anti-rusească nu le este o realitate clară. De ce anti-rusească ? Pentru că politica naturală a Federației Ruse, confirmate de istorie, este una de expansiune. Singura metodă prin care își poate asigura securitate teritorială fiind cea a unor state interpuse între ea și occident, care să paveze drumul spre Moscova.

3. Cercurile conspiraționiste și populiste

Conspiraționiști și populiști găsim, de obicei, atât în cercurile religioase, cât și în cele naționaliste. Dar aceștia au cercurile lor specifice în care nici religia și nici identitatea națională nu reprezintă o valoare fundamentală. Vorbim de oameni care cred cam în toate teoriile vehiculate pe internet și care se tem de o așa-zisă ocultă mondială, de obicei francmasonică, și care susțin o lume construită pe ideile propagate de discursurile populiste.

Acești indivizi se găsesc peste tot și susțin Rusia doar din cauza faptului că o văd drept un opozant al ocultei imaginare, dar și un stat care aplică politica lor fantezistă.

4. Hipster-intelectualii

Folosesc termenul de hipster-intelectual în lipsă de altă terminologie. Vorbim aici de indivizi care se consideră, sau chiar sunt, intelectuali, dar care și-au dezvoltat un sistem psihologic de respingere a lucrurilor mainstream și care susțin ceva doar de dragul faptului că reprezintă ceva diferit de ceea ce susține majoritatea oamenilor. Mulți dintre acești oameni sunt susținători înfocați ai politicilor duse de Vladimir Putin sau de diferiți dictatori pentru simplul fapt că majoritatea oamenilor îi critică. Deci este cool să ieși din turmă, să nu faci parte din majoritate.

De asemenea mulți sunt împotriva războiului. Iubesc pacea, lucru lăudabil, dar sunt incapabili să înțeleagă mecanismele complexe ale politicii internaționale și sunt tipul de oameni care susțin în politică o idee similară cu următoarea: dacă cineva îmi sparge casa și îmi violează nevasta atunci, în mod automat, trebuie să privesc pasiv și să-l las să facă ce vrea. Astfel de oameni nu înțeleg că valorile lor și valorile lumii postmoderne nu sunt împărtășite mai deloc în afara acestei lumi. Sigur, Rusia dorește pace. Și islamismul. Dar sub propriul steag.

5. Ecologiștii

Nu toți ecologiștii sunt rusofili și în general nu prea sunt interesați de politică. Tocmai de asta nu o studiază și nu o înțeleg. O privesc la fel ca și hipsterii și, asemeni religioșilor, susțin diferite idei și acțiuni doar pe baza ideologiei proprii. Dacă ceva afectează sau nu mediul automat devine singurul criteriu de judecată politică, orice altceva precum interesele de ordin economic sau geopolitic dispărând din ecuație.

6. Anarhiștii

Foarte similari cu hipster-intelectualii, aceștia sunt cam împotriva oricărui tip de regim politic. Evident, cel mai rău este cel în care trăiesc. Drept urmare anarhiștii europeni sunt anti-europeni, iar cei americani sunt anti-americani, doar cei ruși fiind anti-ruși. Sunt anti-război, anti-politică și tot ce fac ai lor este rău. Imperialism. Singurul lucru pe care nu-l înțeleg este că musulmanii, rușii, chinezii și alte regimuri pe care le consideră bune i-ar trimite după gratii, sau mai rău. Oricum, sunt niște copii care se joacă. De obicei nu au o influență reală în politică, iar când o au, în timpul revoluțiilor, doar servesc unor alte interese.

7. Comuniștii

Ultimii din listă sunt comuniștii. Sunt puțini, așa că nu contează foarte mult. Majoritatea adoptând un mix între naționalism și comunism. Ceaușism cu alte cuvinte. Ei susțin Rusia pentru că așa au fost învățați. Lumina vine de la răsărit. Occidentul este capitalist, deci imperialist, implicit rău. Cazul lor este foarte simplu și nu contează așa mult.

Concluzie

Aceste cercuri sunt cele în care se manifestă, în general, rusofilia. Totodată sunt cele în care aceasta se propagă de cele mai multe ori. Combaterea lor este strâns legată de educație, de modelul public oferit de politicieni și persoanele care apar în fața cetățenilor și de nivelul de trai. Asta îmi aduce aminte că am uitat de categoria veșnicilor nemulțumiți, care susțin Rusia și ideologiile de tip național-comunist doar din cauza faptului că nu trăiesc prea bine în momentul de față.

În fine, momentan aceste cercuri sunt o minoritate. Dar probleme precum cele din justiție, lipsa unei educații adecvate și lipsa locurilor de muncă pot, oricând, alimenta o propagandă pentru unul din grupurile menționate și implicit o propagare a sentimentului rusofil ca și exprimare a unor frustrări ale populației. Politica influențează socialul și viceversa. Dacă aceasta nu reușește să livreze ceea ce i se cere atunci, în mod automat, socialul se va reorienta, de obicei în varianta opusă, și va căuta să schimbe politicul. Este o logică foarte simplă și de care trebuie să ținem cont. Din fericire, schimbarea societății românești și rezolvarea lipsurilor nu pare să fie prea departe. Impusul noilor generații fiind vizibil.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s