Hobbes, Leviatanul și riscurile puterii absolute

Leviathan_by_Thomas_Hobbes

Thomas Hobbes se numără printre cei mai importanți gânditori politici ai istoriei. Pentru mine este unul dintre principalele repere în înțelegerea lumii politice, având un loc lângă Machiavelli, Locke și Edmund Burke. Ideile sale variază, iar multe dintre ele sunt destul de controversate pentru lumea în care trăim. Sunt multe lucruri pe care Hobbes le-a observat așa cum erau și în care avea dreptate, dar uneori pesimismul său se ciocnește tocmai cu realitatea. Dacă Hobbes avea dreptate în unele idei care sunt acelea și unde se termină dreptatea lui Hobbes ?

Pentru a răspunde la o astfel de întrebare trebuie să vedem care sunt ideile enunțate de Thomas Hobbes. Gândirea sa politică și felul în care privirea lumea din jur, eventual și contextul istoric care întotdeauna joacă un rol important în determinarea ideilor unor personalități istorice. Hobbes s-a făcut remarcat printr-o viziune realistă și pesimistă asupra lumii. El a enunțat ideea că ”omul este pentru om lup”, considerând că natura umană nu este bună, ci egoistă, iar indivizii recurg la contractul social al lui Rousseau pentru a stăpâni această natură.

Până aici viziunea lui Hobbes nu pare să fie diferită de cea a unor gânditori mai liberali precum John Locke și apreciez că este una corectă. Natura umană s-a dovedit în repetate rânduri egoistă, iar normele sociale, regulile pe care ni le-am construit, sunt singurul lucru care ne împiedică din a ne ucide în junglă pentru o bucată de carne. Fiecare om este, prin natura sa, interesat de propria supraviețuire, iar societatea intervine și îl subordonează unor reguli, eventual îi cizelează natura prin intermediul valorilor comune și al educației, al conștiinței și al rațiunii.

Autorul englez merge mai departe și afirmă că pentru a stăpâni natura umană și pentru asigurarea binelui comun indivizii, societatea, trebuie să ofere putere totală suveranului. De fapt aici intervine și ideea cea mai controversată a lui Hobbes: autoritarismul. Oamenii trebuie stăpâniți, ținuți în frâu pentru binele lor și pentru binele comun, iar singura cale de a face acest lucru stă în cedarea totală a libertății și în supunerea față de autoritate, oricare ar fi aceasta. Suveranul deține control total asupra tuturor autorităților și instituțiilor. Merită menționat faptul că Hobbes nu vede în autoritate un fel de origine divină, ci doar o necesitate, spre deosebire de gânditorii medievali.

Există vreun adevăr în această idee ? Sigur, când ne cedăm libertatea complet și ne supunem unei autorități totale lucrurile funcționează altfel. Există mai multă ordine în interiorul unui stat sau a unei comunități, iar prin extensie crește și siguranța tuturor celor din comunitatea respectivă. Nimeni nu are dreptul să se revolte, toți trebuie să se supună, iar în fața amenințărilor externe formează un zid indestructibil. Suntem toți în siguranță. Or are we ?

Sunt de părere că aici se termină dreptatea lui Hobbes. El observă bine natura umană și faptul că diferitele noastre construcții sociale au menirea de a ține sub control această natură, de a ne împiedica din a ne distruge unul pe altul. Opinia lui este că un monarh absolut are dreptul de a conduce nu prin natură divină, ci datorită acestor condiții. Dar pare eronată ideea că autoritarismul este singura opțiune pentru o societate funcțională și pentru păstrarea sub control a naturii umane.

Gânditorul liberal John Locke vine cu o altă variantă. Ca și Hobbes acesta crede că natura umană este egoistă, că nu trăim într-o lume ideală ci într-o lume conflictuală, iar contractul social apare ca o soluție prin care un o comunitate cedează o parte din libertatea lor naturală unui grup mai mic pentru a obține în schimb siguranță, prosperitate și alte beneficii. Dar asta nu înseamnă că acel grup are putere totală asupra comunității. Locke crede că prin acest contract imaginar cei care conduc au anumite datorii față de cei conduși, iar dacă nu și le îndeplinesc atunci cei mulți au dreptul la revoluție.

De aici derivă și anumite limite în ceea ce conducătorii unei comunități pot să facă. Aici, în concepția lui Locke, apare constituționalismul ca și alternativă pentru autoritarism, lumea occidentală pe care o vedem astăzi ca și alternativă la o lume similară cu dictatura unui Augusto Pinochet în Chile, sau a unui Ion Antonescu în România. Conducătorii cetății au obligații față de cetățeni și nu dețin putere absolută, de viață și de moarte, asupra lor. Ei pot folosi forța, dar în limitele unor legi dinainte stabilite.

Un astfel de model funcționează mai bine. Vedem asta practic în momentul de față, dar putem să ne închipuim și teoretic din perspectiva vremurilor celor doi autori. Dacă întregul rost al contratului social este să ne țină în siguranță, să ne păzească de noi înșine, atunci autoritarismul nu reprezintă o alternativă reală pentru că nu reușește să ne păzească în mod real. Ne păzește de riscul anarhiei, desigur, dar nu și de riscul unui tiran care pentru a se simți bine calcă în picioare viața supușilor săi. Nu ne păzește de un tiran care poate fura proprietatea noastră sau care ne poate ucide, iar regimurile autoritare și totalitare din istorie demonstrează acest lucru. Chiar dacă Hobbes este de părere că suveranul trebuie să-și exercite puterea pentru binele tuturor nimic nu garantează de fapt acest lucru.

Constituționalismul vine și prezintă o alternativă în care se rezolvă atât problema stării naturale, cât și riscul ca puterea să fie folosită în defavoarea cetățenilor. Stabilirea unor legi și limitări atât pentru cetățeni, cât și pentru conducători. Suveranul devine supus legii și deține un mandat, iar nerespectarea acestuia acordă poporului, în opinia lui Locke, dreptul de a-l înlătura pe suveran, de a face revoluție și a instaura o nouă ordine, o nouă putere în stat. Sigur, vom găsi și aici lipsuri, deja găsim la atâta vreme după enunțarea ideilor celor doi, dar acest tip de societate a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor istoriei, iar asta spune multe.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s