De ce ar trebui să susținem Ucraina ?

euromaidan_profilpic

Recenta vizită a președintelui Klaus Iohannis la Kiev a dat drumul unui val de discuții cu privire la poziția României față de Ucraina și conflictul care încă se află în desfășurare la granița de est a Europei, implicit a României. Nu e nici un secret că o parte din români susțin cauza ucraineană, iar o alta, eurosceptică, naționalistă sau religioasă se orientează înspre Moscova. Mulți au spus că nu ar trebui să susținem Ucraina. Personal nu sunt de acord, ci din contră. Avem două categorii de motive foarte bune pentru a susține Ucraina prin ce mijloace putem: interesele strategice ale României și legitimitatea cauzei ucrainiene. Două perspective care atunci când sunt la un loc ne obligă să acționăm.

Statul român, ca și Polonia, are mai multe interese de natură strategică și geopolitică cu privire la ce se petrece în spațiul ucrainean. Un om politic nu poate ignora aceste interese reale în favoarea nici unei ideologii politice, credințe religioase sau alte probleme de ordin mai mult relativ decât absolut. Interesele naționale sunt, în schimb, lucruri concrete, care se impun prin natura lor și pe care orice stat le urmărește pentru binele propriu și prin extensie al cetățenilor. Acesta este cazul și în Ucraina. Felul în care se va încheia criza ucraineană afectează direct estul Europei. Interesele noastre nu sunt separate de ce se petrece în Ucraina, iar o încheiere avantajoasă pentru o tabără poate fi avantajoasă și pentru noi sau din contră.

Perspectiva intereselor

Care sunt aceste interese ? Unul din ele, la care fac referire de câte ori am ocazia, este reducerea influenței rusești în estul Europei. Până acum Rusia a putut influența relativ puternic politica și securitatea regională. Un stat interpus precum Ucraina nu era cu adevărat independent de Rusia, ci acționa mai mult într-un spirit de semi-vasalitate. Prin intermediul Ucrainei Rusia avea drum liber spre Europa, o conexiune directă prin care-și putea susține interesele. State paria precum Transnistria au supraviețuit până acum datorită acestei legături cu Rusia, iar altele precum Republica Moldova puteai fi influențate prin apropierea geografică indirectă. România și Polonia nu fac excepție.

România are interesul să fie un stat suveran și independent, să aibă securitate la Marea Neagră și la granițele sale. Prin reducerea sferei de influență a Rusiei aceste obiective strategice sunt atinse. Posibilitatea prin care Rusia ne poate influența se reduce  ca și amenințarea reprezentată de acest stat. În schimb cresc șansele României de a obține o poziție mai bună în Marea Neagră și o stabilitate mai mare în politica internă, respectiv în ceea ce privește poziția României ca putere regională. Un alt obiectiv al României, cel al unirii cu Republica Moldova (după modelul german sau prin intermediul aderării la UE) devine de asemenea posibil prin scăderea influenței pe care Rusia o are asupra celor două state și a posibilității de a le amenința.

Scăderea sau chiar eliminarea unei astfel de influențe depinde de ceea ce se petrece în Ucraina. Ucraina este cel mai important stat care desparte lumea rusă de cea europeană. Prin poziția sa geografică poate acționa fie ca un blocaj, fie ca o poartă pentru răspândirea sferei de influență a Rusiei. O încheiere cât mai favorabilă Ucrainei în criza care afectează estul Europei și asigurarea independenței sale față de Rusia avantajează prima perspectivă și prin extensie interesele strategice și geopolitice ale statelor euroatlantice situate la granița de est a Uniunii Europene. O încheiere cât mai favorabilă Rusiei impune o perspectivă mult mai diferită, în care influența Rusiei rămâne o constantă geopolitică, la fel și amenințările care decurg din această influență și blocarea inițiativelor geopolitice a unor state precum România.

Turnul de fildeș și lumea din jur

Poate vă întrebați ce este cu mentalitatea asta a sferelor de influență. Nu mai suntem în perioada Războiului Rece și lucrurile s-au schimbat. De ce trebuie să vedem Rusia neapărat ca pe o amenințare ? Poate putem dezvolta relații de parteneriat cu Rusia și să obținem Republica Moldova chiar prin aceste relații, plus ajutor și asigurări economice, geopolitice, etc. Problema este că încheierea Războiului Rece nu aduce cu sine și o schimbare a mentalităților. Dacă noi, europenii, ne-am izolat într-un turn de fildeș și vedem lucrurile mai roz, mai pașnic, crezând că politica externă e condiționată de moralitate și drept internațional, realitatea diferă cu mult.

În cazul de față avem o Rusie care încă se ghidează după politica sferelor de influență. Mentalitatea lor funcționează pe același sistem. Avem un președinte rus care gândește doar în termeni de realpolitik și care adaugă acestui mindset și o nevoie internă de putere sau stabilitate, o nevoie satisfăcută prin duritatea externă și apelul la spiritul naționalist al rușilor. Noi putem să credem că sferele de influență nu mai contează, că au dispărut, dar asta nu schimbă faptul că alte state continuă să meargă pe aceeași linie politică. Ca să-l citez pe Trotsky: ”se poate ca tu sa nu fii interesat de razboi, dar razboiul este interesat de tine”.

Din acest punct de vedere poziția Europei seamănă cu mult cu cea a unui Prometeu din mitologia greacă. Vrem o lume mai bună, vrem să dăm naștere unor condiții mai bune de existență și să sfidăm realitatea existentă. În mare măsură acest lucru face parte din natura omului și uneori reușim, dar nu de fiecare dată. În cazul de față mergem pe vechiul clișeu prometeic: repetăm același lucru în fiecare zi, sau în fiecare context istoric. De fiecare dată ne ghidăm după idealismul nostru și dorința noastră de schimbare, iar la sfârșitul zilei suntem pedepsiți de un Zeus care nu vede lucrurile la fel ca noi.

Cazul de față nu este cu nimic diferit. Noi vedem lucrurile într-un fel și avem pretenția că și restul vor vedea la fel. Problema este că valorile nu sunt absolute, că perspectiva noastră nu este împărtășită și de alții, iar în timp ce continuăm să ignorăm realitate alți actori statali sau non-statali acționează împotriva noastră, a intereselor și valorilor noastre. Dar noi stăm, stăm și continuăm să ne desfătăm în ignoranță. Nu ne pasă. Nu vrem să vedem ce se întâmplă în jurul nostru. Nu vrem să vedem că sferele de influență sunt unul din acele lucruri care nu se schimbă ci care rămân constante în domeniul relațiilor internaționale. Au fost, sunt și vor fi acolo. Fără să acceptăm asta chiar și noi avem sfere de influență, sfere care când se înmulțesc trezesc sentimentul de pericol al rușilor. Este ceva la fel de constant ca și faptul că rușii nu-și doresc partenerii reali în vecinătate, ci state semi-vasale care să slujească intereselor Rusiei.

Perspectiva morală

Acest lucru mă duce la o altă perspectivă. Cea morală. Îmi place să mă definesc mereu ca fiind un realist în materie de relații internaționale, dar acest termen nu este suficient pentru a descrie pe de-a întregul poziția mea și ideile mele. Cred că lupta pentru putere și dreptul puterii sunt aspecte constante, că interesul național este un factor de bază în orice sistem politic, dar în egală măsură avem nevoie de cooperare, securitate colectivă și valori, valori ale statului și valori comune cu partenerii noștri, mai ales când împărțim și interese strategice. Un stat trebuie să-și apere în primul rând interesele, dar pe cât este posibil trebuie să-și promoveze și să-și apere inclusiv valorile și să acționeze în concordanță cu ele.

Valorile noastre ne impun, în cazul de față, susținerea Ucrainei. Nu susținem doar un interes strategic ori geopolitic, ci și lupta pentru libertate și democrație a unui popor. Revoluția Ucraineană a dărâmat un regim corupt și ilegitim din punct de vedere popular. Ucrainienii au ieșit în stradă pentru a schimba o stare de fapt, pentru a porni pe alt drum în care libertatea, demnitatea persoanei umane, egalitatea de șanse, justiția și suveranitatea, prosperitatea și moralitatea să se regăsească în viața politică a țării lor. Pentru un stat democratic, construit pe valori liberale, susținerea Ucrainei este și un impediment de ordin moral, un impediment care din întâmplare se regăsește alături de interesele existente în această situație.

Ce ar însemna la nivel moral sau simbolic înfrângerea Ucrainei sub orice formă a Ucrainei ? Strivirea revoluției și a idealurilor pentru care o mulțime de cetățeni au ieșit în stradă și au murit. Ceva similar cu povestea noastră la Revoluția din decembrie 1989, anul de grație al românilor și al Europei. Nu doar Ucraina ar fi înfrântă, ci și cauza pentru care acei oameni au decis să lupte. Dorința de suveranitate a unui stat. Dorința de justiție și libertate a unor oameni. A susține Ucraina înseamnă a susține acele valori pentru care oamenii au dat jos un guvern corupt și supus unei puteri străine, la fel cum a susține Rusia înseamnă a susține taman opusul: opusul valorilor liberale și democratice, a justiției și a suveranității.

Imperativul moral se regăsește în cazul de față cu cel al intereselor strategice, a rațiunii de stat. Când există o astfel de alchimie între cele două dimensiuni, cea morală și cea a intereselor, wilsoniană și realistă, opțiunea cea mai bună pentru un stat este să meargă mai departe pe un astfel de drum, așa cum bine demonstra Robert Kaplan în una din cărțile sale și în câteva conferințe pe tema războiului din Irak. Acesta este și cazul nostru, iar România, respectiv românii, au o dublă motivația pentru a susține cauza ucraineană și nici una pentru a o susține pe cea rusească. Interesele și valorile stau de aceeași parte a baricadei. Sisif și Prometeu conlucrează pentru un obiectiv comun.

O întrebare dificilă și interesantă este cum putem susține Ucraina ? Este dificilă și pentru noi, dar și pentru marile puteri. Actori precum SUA sau Germania trebuie să urmărească o restabilire a echilibrului de putere prin care să mulțumească atât Rusia cât și Ucraina. Henry Kissinger a propus ca Ucraina să rămână un stat independent, în afara NATO și fără implicarea politică a Rusiei, deși cum am putea asigura acest lucru rămâne sub semnul întrebării. În ceea ce privește implicarea României susținerea politică, ajutorul medical, reprezentarea Ucrainei, alături de Polonia, în Parlamentul European și susținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei sunt câteva perspective dintr-o listă mult mai amplă.

Un argument ratat și alchimia interese-valori

Argumentul împotriva Ucrainei, că Ucraina ne-a furat teritoriul, că are bucăți din țara noastră și că prigonește românii de pe teritoriul propriu mi se pare penibil, ca să mă exprim cât mai civilizat cu putință. În primul rând nu Ucraina ne-a luat teritoriul, ci a moștenit acest teritoriu furat de sovietici, iar acțiunile politice ale prezentului nu se construiesc pe dilemele trecutului, ci pe interese și perspective actuale și realizabile. Chiar Rusia încearcă să propage ideea ruperii unor bucăți din Ucraina, împărțirea lor între România, Polonia și Ungaria, pentru a distruge tocmai stabilitatea alianței din care facem parte. În al doilea rând situația românilor din Ucraina este de multe ori exagerată, iar întărirea relațiilor dintre cele două state este asigură și o situație mai bună pentru minoritatea românească din Ucraina.

Interesele noastre strategice ne îndeamnă să susținem Ucraina în acest conflict cu Federația Rusă. Nu în totalitate, dar cu măsură și în funcție de posibilități/interese. Nici izbucnirea unui război pentru Ucraina nu este un interes al României sau a unei țări de pe continent. Ne interesează limitarea influenței rusești, evitarea unui alt precedent de sfidare a dreptului internațional (pe lângă cel din Georgia) și consolidarea poziției României ca putere regională, alături de Polonia. În acest sens chiar se naște un fel de axă Varșovia-Kiev-București patronată de la Washington. Pe de altă parte avem valori, valori similare cu cele pentru care luptă ucrainienii, iar acest aspect ne impune, de asemenea, să stăm alături de ei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s