O perspectivă geopolitică asupra crizei din Grecia

vadot-greece-euro-exit

Situația economică și financiară a Greciei pune pe jar mass-media europeană. În principiu vorbim despre o problemă complexă, o datorie imensă a Grecie față de creditorii ei și un guvern radical de stânga care refuză austeritatea pe cât posibil. Pentru Grecia oricum s-ar pune problema lucrurile nu pot evolua într-un mod prea bun, iar relațiile cu Europa par doar a se înrăutăți. Putem vorbi mult și bine despre cine poartă vina, dar ceea ce presa mainstream pare să ignore este și natura geopolitică a crizei de față, în special felul în care ce se va întâmpla mai departe poate afecta actuala ecuație de putere.

Recenta intervenție a președintelui Obama a fost una favorabilă Greciei, iar acest lucru se poate explica prin faptul că Grecia este o țară membră NATO. Nu un stat simplu, ci un stat de graniță și cu o poziție geostrategică importantă. Dar este mai mult de atât. Este și o țară care, iată, balansează între vest și est cu o puternică tendință spre est. Eliminarea din zona Euro ar putea să împingă Grecia și mai mult în brațele Moscovei, iar rămânerea ei în NATO și-n Uniunea Europeană sub o guvernare Syriza o face un puternic avocat al Moscovei în aceste două structuri internaționale.

Statutul Greciei în NATO

Vorbim deci nu doar o criză economică, ci și una geopolitică ce se profilează înainte. Statele Unite vor să evite ieșirea Greciei din zona Euro, din NATO, din Europa. O dorință legitimă cunoscând importanța pe care poziția Greciei o are. Putem să fim convinși că-n scurtul mandat ce ia mai rămas președintele Obama va încerca să amelioreze situația, să aplaneze discuțiile aprinse între Grecia și creditorii ei europeni (îndeosebi Germania) care au fost forțați să plătească sume imense pentru împrumuturile făcute de guvernele anterioare de la Atena.

La răsărit pândește Putin, care-i cântă cântece de sirenă lui Tsipras și-l atrage cu promisiuni deșarte de ajutor. Tsipras acceptă să acționeze ca o voce a Moscovei în Europa, dar nu se aruncă cu totul în brațele Moscovei, nu încă, știind probabil că nici majoritatea grecilor nu-și doresc chiar un astfel de lucru (din nou, nu încă). SUA și Europa încearcă să evite un astfel de scenariu, dar ar trebui să se întrebe și cum pot scăpa de Tsipras și un guvern care pur și simplu nu este de încredere. Nici în cadrul alianței, nici în cel al uniunii, dar nici pentru poporul grec atât de manipulat în aceste zile.

O dilemă europeană

Aici pare să intervină Germania care nu este deloc fericită cu situația actuală. Pe de o parte dintr-un motiv aparent pur economic. Nemții au avut cel mai mult de suportat pentru cheltuielile și lipsa de disciplină fiscală a grecilor. Lucrurile nu se limitează la economie, ci se transpun și pe plan geopolitic și de influență. Guvernul Tsipras dă naștere unui precent și oferă un stindard pentru alte formațiuni radicale, anti-europene și populiste din diferite state membre UE (Podemos, Frontul Național, etc.). Reprezentanții extremei drepte chiar l-au aplaudat în Parlamentul European.

Mergând puțin mai sus, la nivel guvernamental, el mai oferă un precedent și pentru guvernele deja instalate ale Europei de a-și amâna plata datoriilor, eventual chiar a o evita. În final orice regulă asumată până acum ar fi aruncată la gunoi și ar ieși un haos ce ar duce la destructarea Uniunii Europene, ca și la limitarea influenței pe care Germania o deține în momentul de față. Acesta este și motivul pentru care Germania nu zâmbește la propunerile FMI de a reduce din datoria Greciei și nici la comportamentul de aventurie, cum ar zice fostul președinte Băsescu, al primului ministru grec.

Pentru Germania eventuala ieșire a Greciei din Zona Euro s-ar putea prezenta și ca un eșec al monezii unice, ca și al procesului de federalizare a Europei (o țintă asumată a popularilor europeni). Un alt lucru care îngreunează situația în momentul de față. Deși aici ar trebui să mergem înapoi la originea problemei, la împrumuturile masive și cheltuielile haotice făcute de Grecia din bani europeni. Aceste lucruri s-au întâmplat în lipsa unei politici fiscale comune. Deci o politică fiscală comună, precum cea monetară, s-ar dovedi utilă în viitor.

Altminteri revin la o idee de-a mea, Europa fie va evolua spre federalizare, fie se va dărâma, nu există cale de mijloc la acest capitol. Momentan când spunem Europa nici nu știm la ce ne referim de fapt. O conglomerație de națiuni cu interese proprii și care nu poate cădea de acord pentru rezolvarea problemelor interne, la fel cum nu pare capabilă să scoată capul dintr-un turn de fildeș și să vadă lumea din jur, lumea reală.

Occidentul se află într-o poziție dificilă din care trebuie să gestioneze o criză cu implicații economice, dar și geopolitice. SUA nu poate pierde o poziție importantă pentru NATO așa cum este Grecia, iar Germania nu poate permite Greciei să facă ce vrea, oferind deci un precedent și pentru alte state. Poziția Greciei la Marea Mediterană o face o locație importantă și care nu trebuie pierdută, situația curentă o face un prieten al Rusiei, iar Uniunea Europene și NATO se vor chinui să rezolve cumva această problemă dificilă și să readucă Grecia pe o linie de plutire.

Grecia: încotro ?

De la Alexis Tsipras ne putem aștepta la orice. Este tipul de politician oportunist, înconjurat de oameni radicali și dependent de un astfel de discurs pentru aș menține legitimitatea internă. Opoziția din Grecia este lipsită de o astfel de legitimitate datoriră scandalurilor de corupție și a politicilor de austeritate din trecut.Putem spune că Tsipras va continua să-și bazeze politica pe această legitimitate populară și va încerca să-și impună propria viziune și proprii dorințe, făcând foarte puține sacrificii pe partea lui și trăgând, pe cât posibil, de timp.

Nu putem ignora nici un program de 40 de puncte al Syriza ce a fost publicate pe mai multe pagini de știri, inclusiv pe Adevărul.ro. Un program care prevede închiderea băncilor și, chiar în punctul final, ieșirea din NATO. Tsipras se prezintă drept un politician pragmatic, așa că nu știm în ce măsură va urma acest program, dar este bine să fim pregătiți pentru un worse-case scenario și să nu ne punem încrederea într-un politician venit la putere printr-o platformă cât se poate de populistă și care este pregătit să amaneteze viitorul Greciei prin ale împrumuturi, prin puține reforme și prin alte investiții.

Un lucru este cert totuși, Tsipras va continua, pentru moment, să stea cu un pas în barca occidentului și cu un altul în cea a Rusiei. Pentru el Putin este util în a-i amenința pe occidentali, în a le arăta că are alternative și nu-i este frică să apeleze la ele. Pe e altă parte are nevoie de occidentali pentru a reface economia complet răvășită a Greciei, iar atât occidentul, dar și Rusia, au nevoie s-au găsesc oarecare utilitate în Grecia. Fie prin prisma poziției sale geografice, fie prin faptul că poate acționa alături de Ungaria sau extrema dreaptă europeană ca purtătoare de cuvânt a Rusiei în PE.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s