Un Brexit care bate la ușă

brexit

Mai sunt câteva zile până când cetățenii Marii Britanii vor avea de ales între a rămâne parte a Uniunii Europene sau a părăsi un proiect pe care susținătorii ideii de Brexit îl consideră falimentar. Ce vor alege aceștia de fapt este greu de spus. Datele statistice variază, prezentând un scor strâns și în funcție de sursă favorabil cu câteva procente uneia dintre tabere. Nu știu ce rezultat urmează să vină, dar un lucru este cert. Brexitul bate la ușă. Și nu ține doar de Marea Britanie. Face parte dintr-un lanț de tendințe care afectează Uniunea Europeană.

În acest sens devine mai important să ne pregătim pentru ambele posibilități, iar asta implică înțelegerea cauzelor acestui trend ca și înțelegerea consecințelor pe care un Brexit l-ar avea asupra Uniunii Europene și a statelor membre. Consecințe de natură economică, dar și politică/geopolitică, în domenii care variază, inclusiv cel al securității și apărării.

Ideea de Brexit a fost vehiculată ceva timp și implantată în mintea populației înainte ca premierul David Cameron să recurgă la acest referendum pentru a câștiga alegerile împotriva socialiștilor. Ea a fost promovată din toate părțile. Un segment cu tendințe naționaliste în rândurile Partidului Conservator, partidele eurosceptice și anti-imigraționiste care au înflorit în ultima vreme și chiar adepții mai radicali ai stângii social-democrate.

To put it frankly, o bună parte din populația Marii Britanii a început să asocieze Uniunea Europeană cu o povara de care nu au nevoie. Libera circulație și recenta criză a imigranților sunt asociate cu aspecte negative, precum pierderea locurilor de muncă sau o amenințare la adresa securității sociale a poporului britanic. În sfârșit, ideea suveranității este și ea pusă sub semnul întrebării, iar privind situația de astăzi dintr-o perspectivă istorică putem înțelege că pentru britanici identitatea europeană nu este încă una bine conturată.

Deși la nivel rațional există interese comune bine definite între Marea Britanie și statele continentale, cunoașterea comună nu le acordă o foarte mare atenție. Nu posibilitatea de a-și vinde produsele pe piața europeană îi afectează în viața de zi cu zi. Nu vocea mult mai puternică în arena internațională îi face să se simte relevanți. Cel puțin nu la nivel de percepție unde majoritatea britanicilor par a se considera în continuare separați ca interese, ca identitate, ca potențial de restul continentului european.

Așa cum a fost percepția britanicilor de multe ori în timpul istoriei. Nu putem uita că singurele momente când ”perfidul Albion” s-a implicat în afacerile Europei continentale au fost cele când un hegemon amenința să domine continentul și prin asta amenința interesele Marii Britanii. În rest britanicii s-au bucurat de beneficiile geografiei. Într-un mod foarte similar cu Statele Unite.

Rezultatul se vede. Ca și absența unei schimbări serioase de-a lungul timpului. Oamenii văd mai multe dezavantaje în apartenența lor la Uniunea Europeană și nefiind atașați unei astfel de identități sau nefiind capabil să perceapă imaginea de ansamblu aceștia nu acceptă cu ușurință ideea că trebuie să împarte o anumită povară cu restul Europei, mai ales atunci când în condiții normale nu ar fi obligați să o poarte pe umeri. Fie că ne referim la refugiați, fie că ne referim la cetățeni europeni care vin să-și caute un loc mai bun de muncă pe teritoriul Marii Britanii.

Sunt și oameni care percep situația diferit. Care realizează că trăim într-o lume afectată de globalizare, dominată de state imense precum SUA, Rusia sau China și că micuțele puteri ale Europei au devenit aproape irelevante pe cont propriu. Că, de fapt, Marea Britanie capătă un plus de putere și de securitate prin apartenența sa la organizații internaționale de tipul Uniunii Europene sau a NATO. Care tabără este mai puternică vom vedea cât de curând. Până atunci este bine să fim pregătiți pentru acel worse-case scenario: Brexit.

Marea Britanie iese din Uniunea Europeană și își vede de drum. Lucrurile nu sunt într-atât de simple. Complicații vor apărea pentru ambele tabere. Atât Regatul Unit cât și Uniunea Europeană. Referindu-ne doar la câteva dintre ele ne putem întreba: ce se va alege cu cetățenii europeni plecați la muncă în Marea Britanie ? O întrebare pe care România chiar trebuie să și-o pună. Cu afacerile europene de pe teritoriul britanic sau cu cele britanice de pe teritoriul Uniunii Europene ? În sfârșit, ce rol va juca Marea Britanie în relațiile internaționale pe cont propriu, nemaiavând influența de pe vremea vastului ei imperiu ?

Dar o provocare mai mare este cea pentru unitatea comunității europene. Dacă vreți este același tip de provocare care s-a făcut simțită când discutam despre un posibil Grexit datorită situației economice foarte proaste și a unui premier populist ajuns la putere. Ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ar da naștere unui precedent periculos, ca și unui impuls motivațional pentru formațiunile eurosceptice de pe teritoriul diferitelor state europene.

Spuneam că toată această poveste a Brexitului face parte dintr-un trend. Nu este ceva izolat. Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de criză. Nu economică, ci politică. Amenințarea rusească în est, criza refugiaților venind din sudul global, amenințarea terorismului și a rețelelor teroriste care folosesc libera circulație în propriul avantaj.

În mod normal oamenii nu ar avea o problemă cu ideea Uniunii Europene. Ideea de pace, prosperitate, de lucru în comun pentru un viitor mai bun. Dar o regulă a istoriei și a realismului politic pare să propună că ori de câte ori apar amenințări sau complicații comunitățile umane, ca și indivizii, se întorc la pornirile lor primare, la natura lor egoistă, căutându-și de fapt propria supraviețuire.

Cu acest scenariu ne confruntăm, pesemne, astăzi. În Franța un partid naționalist, Frontul Național, a fost aproape să obțină puterea în stat. În Germania, în Italia și în majoritatea statelor care formează nucleul dur al Uniunii Europene (vechiul imperiu carolingean) formațiunile eurosceptice și anti-imigraționiste devin tot mai vocale și tot mai puternice, profitând din plin de temerile oamenilor cu privire la aceste noi provocări. În est situația diferă deoarece nu prea suntem o țintă pentru imigranți, refugiați, teroriști, iar partidele naționaliste sunt în general asociate cu interesele Moscovei, au un discurs blocat în istorie și sunt astfel irelevante în ochii electoratului.

Revenind la subiect. Provocările cu care ne confruntăm astăzi alimentează o tendință înspre euroscepticism. Cel puțin în țările prospere ale Uniunii Europene. O tendință care încă este ținută în frâu, dar pe care un rezultat favorabil ieșirii Marii Britanii din UE o poate alimenta. Ceea ce în schimb va forța state precum Germania să sancționeze cât mai greu Marea Britanie și să arate lumii că ieșirea din UE este, de fapt, costisitoare. Asta pentru ca precedentul să fie unul negativ și deloc atrăgător pentru alți posibili candidați.

Imaginea de față este una a vulnerabilității pentru Uniunea Europeană. O vulnerabilitate încurajată de Rusia și de care aceasta abia așteaptă să profite, UE fiind un pol de putere economică tot mai ”impertinent” în relațiile cu vecinul ”pașnic de la răsărit. De asta putem observa și un traseu al banilor dinspre Moscova înspre lideri politici precum Marine Le Pen, transformând euroscepticii și naționaliștii într-o coloană a V-a similară internaționale comuniste de odinioară (sweet irony).

Până unde vor merge lucrurile rămâne de văzut, dar cred că Uniunea Europeană este un proiect care merită salvat. Pentru prima dată în istorie Europa nu mai este continentul războiului. Statele europene au o voce mult mai puternică în comun, având chiar potențialul de a deveni lideri pe scena internațională. Tratatul cu Iranul a fost un pas în acest sens.

Ori pentru a salva acest proiect UE trebuie să-și elimine vulnerabilitățile. Trebuie să găsească soluții rapide la provocările cu care se confruntă astăzi, înainte ca fobiile europenilor să alimenteze platforme eurosceptice tot mai puternice. Cel mai important aspect, dintr-o perspectivă constructivistă, îl reprezintă construirea pe termen lung a unei identități europene în rândul populației. Cultura, valorile ideologice și chiar istoria comună pot servi în acest sens dacă sunt manevrate în mod corect începând cu procesul de învățământ și înlocuind tendințele naționaliste prezente încă în multe programe de studiere a istoriei.

În ceea ce privește România noi trebuie să ținem cont de natura multipolară a lumii în care trăim. Proiectul european stă sub semnul întrebării. Cu Donald Trump amenințând să măcăie de la Casa Alba aș spune că nici partenerul strategic nu este într-atât de sigur. În momentul de față apartenența la NATO, la UE și parteneriatul cu SUA sunt cei trei piloni ai securității noastre. Merită să depunem eforturi pentru a-i susține. Mă uit la românii din Marea Britanie acum. Dar trebuie să fim pregătiți și pentru scenarii mai puțin favorabile. Ce ne-am face fără UE sau NATO ? Fără superputerea americană ?

Statul român trebuie deci să dezvolte și să consolideze parteneriate cu actori regionali relevanți, state cu care avem interese comune și cu care putem lucra pentru securitatea noastră indiferent de ce se petrece la nivelul acestor organizații internaționale. La orizont pare să se contureze o veritabilă trilaterală Varșovia-București-Ankara și cred că orice eforturi în vederea consolidării acestui ”Intermarium” sunt mai mult decât bine venite, ele asigurând existența un aliați apropiați și care cu avem mai multe interese comune. Geopolitice și economice. Mai ales în raport cu caracterul ostil al Federației Ruse.

Momentan Uniunea Europeană este garantul păcii pe continent. Un Brexit ar pune sub semnul întrebării acest proiect și nu puține sunt statele sau formațiunile politice care așteaptă să profite din plin. Stabilitatea UE pe termen lung ar fi pusă sub semnul întrebării și odată cu asta chiar și comunitatea de securitate care există pe acest continent și care, la nivel de percepție, previne teama dintre state. O teamă care s-ar putea întoarce fără Uniunea Europeană și apartenența comună la această organizație.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s